Balans in neant
Pe margini de prapastii
Pe muchii de cutit
Privi-vor ochii nostrii
Neantul nesfarsit
Pe taramuri departate
De o mare infinita
Cu mintea innecata
Si privirea-ntunecata
La fiecare colt de strada
Dam fata-n fata cu destinul
In intuneric sau lumina fada
Un pas gresit ne-a definit destinul
Suspendati in atmosfera
Viata este ca un dans
Cu moartea drept partenera
Un destin ce sta-n balans
Lugoj, 19.11.2010
Lucian Avramescu
10 comentarii:
Poezia mi-a adus aminte de vremurile ... frumoasa poezie ;)
Am rugamintea sa faci un comentariu pe textul acestei poezii.
Imi place si poezia aceasta foarte mult ca si celalalte.....Luci, in tine zace un adevarat poet!!!!!!
coae, citind poezia ta am simtit nevoia de a-mi fute o tastatura in cap, asa in semn de omagiu adus geniului tau poetic...
@vice
Si asta de de bine sau de rau????
@freeseodesign
ma bubr ca ti-a placut...
in sectiounea poezie, poti sa le citesti si pe celelalte daca vrei.
@anonim
oricine ai fi, iti multumesc pentru aprecieri. si ma bucur ca le-ai citit si pe celelalte si ti-au placut.
@Bazaconii
las ca o sa faca altii comentariu la poezie... daca ajung vreodata sa fiu predat prin scoli...:))
totusi o analiza pe text ar fi necesara... macar cateva explicatii suplimentare... ce spuneti domnu poet? :-)
Sunt foarte reusite (majoritatea).
Trimiteți un comentariu