joi, 19 septembrie 2013

Povestea unei infrangeri... despre fotbal si nu numai

Ca orice poveste, are si un inceput, dar nu cu a fost odata ca niciodata... ci pur si simplu... ma aflam pe scaunul din dreapta fata, intr-o masina ce rula pe autostrada, catre Gelsenkirchen... orasul in care urma sa se desfasoare partida Schalke 04 - Steaua Bucuresti... discutam cu amicul meu de la volan, neamt, fan Schalke - care desi are 160 de km distanta de acasa pana la stadion, e prezent aproape la fiecare partida de acasa, in Peluza Nord (galerie Schalke 04) - despre ceea ce credeam fiecare ca are sa se intample. Fiecare dintre noi era optimist si credea in victoria echipei sale favorite. Odata ajunsi in zona, prima constare pe care am facut-o era ca nu vedeam niciun cordon de jandarmi, niciun politist calare sau mai stiu eu ce organe de ordine, desi ne aflam la mai putin de 500 de metrii de stadion. Toata lumea
isi vedea linsitita de drum. Odata ajunsi la Veltins ARENA, mi-am dat seama ca eu inca nu am fost vreodata pe un "stadion adevarat"... recunosc, inca nu am calcat pe Arena Nationala... dar oricum, m-am lovit de cu totul altceva decat vazusem pana atunci... Constructie impunatoare, frumoasa, moderna... si asta am reusit sa vad chiar si in graba cu care mergem spre intrare... ajungand cu doar 50 de minute inainte de startul partidei... cu toate astea, nu tu imbulzeala, in continuare nici un organ de ordine, ce sa mai vorbim de "oamenii cu bastoane, casti si scuturi" pe care ii vezi pe la orice meci la noi. La intrari, doar cate un steward care te "perchezitiona" usor prin haine sa nu ai petarde sau arme ascunse. ATAT! Niciun alt filtru de control pentru bilet sau alte cele... a se citi CIVILIZATIE! Ajuns in incinta stadionului, mi-am gasit locul usor si fara sa imi croiesc drum printr-o "mare" de oameni. Curios... toate scaunele erau la locul lor, nu lipsea nici unul si pe deasupra nu am fost nevoit sa folosesc nici macar un servetel sau altceva sa il curat... Deci, se poate... acolo unde oamenii vin sa urmareasca un spectacol fotbalisitic si nu sa isi manifeste frustrarile sau sa se descarce de stiu eu ce nervi. Mentionez, ca locul meu era in Peluza Sud si nu pe la oficiala sau loje. Pana la inceperea partidei, suporteri au strigat cateva lozinci si au fredonat si cantat vero doua melodii de ale echipei, dar care aduceau mai mult a Oktoberfest decat a imnuri si strigate de lupta. Destul cu prezentarile, sa trecem la fotbal.
Dupa intonarea imnului Champions League, s-a dat drumul la joc. In primele 5-6 minute, Schalke si-a adjudecat statutul de gazda si a venit peste noi, producand chiar o ocazie destul de periculoasa. Apoi in urmatoarele 20 de min au dominat, insa steril, nereusind sa ne puna probleme sau sa lege vreo faza periculoasa. M-am gandit... plecam de aici fara infrangere :D. Am zambit in sinea mea si ma gandeam ca "timpul trece, plata merge, noi cu drag muncim" :P. Niciun sut pe poarta aparata de Tatarusanu. De prin minutul 30, Steaua a iesit mai tare la joc, a dat drumul la pase si a inceput sa preia initiativa, reusind sa isi creeze cateva ocazii, destul de periculoase, finalizate cu suturi pe spatiul portii dintre care 2 chiar mai periculoase, unul fiind scos in extremis de catre Hildebrand, portarul celor de la Schalke. Deja incepusem sa cred mai mult in ceea ce ma gandeam inainte de meci... ii bateeeeem! Jocul mergea bine, pentru noi :) timpul trecea, iar rezultatul, chiar si cel de 0-0 era bun. Am incheiat repriza cu inca o ocazie, chiar in minutele de prelungire... iar prin capul meu se infiripa deja ideea... "in repriza a doua ii facem!" De partea cealalta, nimic notabil cu exeptia unui corner din minutul 44... 
Repriza a doua a inceput la fel de bine pentru noi... din nou pasele mergeau, migea era recuperata repede si porneam in viteza la atac... din pacate, fara materializare... am mai remarcat vreo 2 ocazii, dar, dupa cum spuneam, pe seama unui joc bun prestat de ai nostrii. Cei de la Schalke parca nu isi reveneau si nici nu se asteptau la asa o replica... in spatele meu, cineva vorbea cu cel de langa si ii zicea "in 16 partide pe care le-a jucat in germania, nu au castigat niciodata, dar cred ca azi reusesc!" A crescut inima in mine... si mi-am zis... "sigur batem!!!" :) Minutele treceau, si imi aduceam aminte de ceea ce citisem in presa, dintr-o declaratie de-a lui Marica, ca, daca, pana prin min 60 nemtii nu inscriu, Schalke se va precipita, iar suprterii incep sa nu mai aiba rabdare, si Steaua va avea sansa sa produca surpriza. Era minutul 63... iar publicul deja incepuse sa fluiere un pic si din ce in ce mai tare jocul steril al propriei echipe care nu prea mai trecea de mijlocul terenului cu mai mult de doua pase... am prins sperante si mai mari...Ei au fost mai buni (si) de data asta.
FELICITARI SCHALKE 04! 
Steaua... ne adunam, ne conentram si vom incerca sa fie mai bine in cele ce urmeaza. Capul sus si seriozitate. FORZA STEAUA!!!

Niciun comentariu: