joi, 17 iulie 2008

In randul oamenilor normali?



Astazi, un prieten de al meu si-a luat laptop. E foarte extaziat... si eu in rand cu el. Asa ca, dupa ce in urma cu doar o zi, eu impreuna cu acest prieten si cu inca un prieten am mers sa vedem un magazin de calculatoare - doar asa, de amorul artei, pentru ca un alt prieten de al nostru ne-a zis... "Sa vedeti ce leptopuri faine au aia acolo..." - si ne-a atras o oferta. Deci tin sa precizez ca, acel magazin parca are pact cu diavolul. Ieri am fost sa vedem...fara intentie de cumparare - chiar daca toti trei ne doream de ceva vreme un laptop - iar azi pe la ora pranzului Mr. B ma suna si imi spune "Ghici ce imi cumpar?" ...la care raspunsul meu a venit firesc "Aaaaaaaahhh, ce iti iei? Laptop????"
De la celalat telefon s-a auzit un "DDDDDDDAAAAAAAAA!!!!!!!! Laptop. Imi iau laptop". Parca instantaneu, la mine in creier s-a aprins o flacara... si un gand "Hm... de ce sa nu imi iau si eu laptop???" NEBUNIE, nu? Dar, asta e. Pur si simplu am cedat dorintei... dar inainte de a face pasul, tocmai il zarisem pe celalat amic pe mess si l-am contactat, dandu-i vestea cea mare...'Unul dintre noi tocmai isi luase laptop'... nu puteam sa ramanem insensibil si sa rupem cercul, vraja sau pactul cu diavolul al acelui magazin... deci eu am mers astazi am fo' si eu acolo si mi-am comandat un laptop, care ar trebui sa apara maine sau sambata...
Celalalt prieten al nostru auzin vestea de pe mess iar mai apoi consecinta revarsata in actiuniile mele post stire mess, a spus ca maine actioneaza si el BUTOANELE pentru achizitionarea unui laptop...binenteles...de la acelasi magazin. WOW ce tare. Dintr-o curiozitate inocenta am ajuns sa cadem in patima cumparaturilor IT. Pentru ca sunt convins ca nu se va termina totul aici...

miercuri, 16 iulie 2008

Muiocu' ne vegheaza!!!


Uneori îmi vine sa-mi iau câmpii... De ce naiba trebuie să fie chestiile simple atat de complicate? Uneori parcă mi se întunecă mintea şi nu mai înţeleg nimic... Ideiile parcă pur şi simplu se îmbină şi se contopesc într-un imens nimic... Acte, muncă, nuntă, renovări, gadgeturi (dorinţe nematerializate) ...
Ce să fac mai întâi? Ce să planific mai riguros? Pe ce să direcţionez mai întâi fondurile? De fapt care îmi sunt priorităţiile???
Vreau şi eu un credit nelimitat şi nerambursabil de sănătate, de bani, de timp, de resurse, de ... Din pacate nu există, sau nu îndeplinesc condiţiile petru acordare. :) Dacă eram cetăţean kuweitean, măcar se putea întâmpla ca, creditul luat să se anuleze într-o zi din ordin prezidenţial... în schimb aici la noi, ne afundăm tot mai adânc în vise şi credite pentru îndeplinirea lor, şi răzbim din ce în ce mai greu... Dar asta e, ce să-i faci? Trăim în Romania şi asta ne ocupă aproape tot timpul...

luni, 14 iulie 2008

Aberatii halucinogene...


Cu razele soarelui care m-au batut in cap cu doar 15 minute in urma, si cu berea care s-a fiert in mine, cred mi s-a format o imagine distorisionata asupra mediului inconjurator si am sa incep sa aberez ca la carte. Desi as mai avea de lucru... chef nu mai am nici macar sa-mi ajunga pana la ora 17:00 (adica mai un sfert de ora). Dar m-am gandit ca daca am sa incep sa aberez pe aici - chiar si in eventualitatea ca nu ma va citi nimeni - timpul v-a trece mult mai repede.
Un prietem mi-as spus azi...
- As vrea si eu o blonda...da' buna rau
Eu i-am raspuns sa-si ia o Hainikena... dar nu m-a ascultat si a ajuns in bratele unei Ursoase.
Pe caldura asta cred ca nimanui nu-i mai pasa de cea ce face altcineva. Dupa cum spuneau si parazitii intr-o melodie:
"Mama spunea - lasa siringa ca faci mizerie
La cate-am facut eu, nimic n-o mai sperie
Imi place sa beau cat vreau si nu dau parfumul de marujuana
Pe Pacco Rabane sau Dolce & Gabana ..."
Drogul meu pe caldura asta este o bere rece si razele soarelui fac restul... sunt high... :))) Si in starea asta imi vine sa devin poet.... :)))
Sunt paraf,
cu toate ca nimica nu am tras
Sunt tare,
mai tare decat muzica din difuzoare
Sunt dus,
si nu mai am nimic de spus
Sunt in vis,
si nu mai am nimic de scris
Sunt mort
si nu mai tre' sa fac nici un efort.

sâmbătă, 12 iulie 2008

Maxime, cugetari si vorbe de duh ... personale


Probabil ca nu sunt primul sau singurul care a gandit urmatoarea chestie, dar cu toata sinceritatea va spun ca n-am mai auzit sau citit prin alta parte cea ce am sa scriu in urmatoarele randuri. Intr-una din zilele astea toride ce ne tot chinuie de o perioada, batut in cap de soare (probabil) mi-a trecut prin minte urmatoarea chestie:
Ba frate, decat munca in soare ...mai bine sex la umbra. :)... iar daca nu exista si nu exista umbra, atunci ...decat munca la soare ...mai bine sex la soare...

Mica dilema


Oare ce este mai rau? Sa fi cel mai cunoscut dintre necunoscuti sau sa fi cel mai necunoscut dintre cei mai cunoscuti? O analiza simpla asupra primei parti a comparatiei, ar putea deschide noi intrebari, noi piste pe care s-ar putea merge. Ipoteza cunoscut - necunoscut poate avea uneori o insemnatate profunda. Dar la urma urmei, importanta celor doua ipostaze variaza de la individ la individ (asupra cestui fapt promit sa revin intr-un alt post). La fel se poate analiza si partea a doua a acestei comparatii. Ipoteza necunoscuti - cei mai cunoscuti, va duce cu siguranta catre acealeasi rezultate, asupra carora, dupa cum am promis, voi reveni intr-un al post.

Cestiunea cea mai interesanta apare in momentul in care unim cele doua ipoteze si le enuntam intr-o alta ipoteza. Aceasta ipoteza este chiar dilema pe care voi incerca sa o rezolv aici si acum. Deci: ce este mai rau? Sa fi cel mai cunoscut dintre necunoscuti sau sa fi cel mai necunoscut dintre cei mai cunoscuti? Ei bine, oameni, cum ar zice americanu', "it's the same shit". Adica, degeaba esti cel mi cunoscut dintre cei necunoscuti, pentru ca daca nu-i cunoaste nimeni, nici pe tine nu te va stii vreodata cineva. Invers, degeaba esti cel mai necunoscut dintre cei mai cunoscuti, pentru ca atentia se va indrepta catre aceia foarte cunsocuti si nimeni nu te va remarca vreodata...
Va rog mult nu va speriati...acestea au fost doar elucubratiile unei minti alunecande, sau concluziile cotidiene ale politicianului roman. :)

Noi ce care stim...


Nascuti la inceputul anilor 70-80, vedem acum in anul 2007 cum casa parintilor nostri este de 50 de ori mai scumpa decat atunci cand au cumparat-o si realizam ca noi o sa platim pentru casele noastre in jur de 50 de ani.
Nu avem amintiri despre primii pasi pe luna, nici despre razboaie sangeroase, dar avem cultura generala, pentru ca asta insemna ceva o data.
Suntem ultima generatie care a jucat "Ascunselea" , "Castel", "Ratele si vanatorii", "Tara, tara! Vrem ostasi", "Prinsea", "Sticluta cu otrava", "Pac Pac", "Hotii si vardistii", ultimii care au strigat "Un doi trei la perete stai", ultimii care au folosit telefoanele cu fise, dar primii care am facut petreceri video (inchiriam un video si stateam sa ne uitam la filme 2 zile inchisi in casa), primii care am vazut desene animate color, primii care am renuntat la casete audio si le-am inlocuit cu CD-uri.
Noi am purtat jeansi elastici, pantaloni evazati, geci de blugi de la turci, iar cine avea firme gen Lee sau Puma era deja lider de gasca.
Noi nu am dat examene de Capacitate, nu am dat teste grile la admitere.
Noi am fost ultimii "Soimi ai Patriei" si ultimii "Pioneri". La gradinita am invatat poezii in romaneste,nu in engleza... Si am cantat MULTI ANI TRAIASCA nu HAPPY BIRTHDAY la aniversari.
Am sorbit din ochi Sclava Isaura, Beverly Hills , Melrose Place , Twin Peaks, Dallas .. si cine zice ca nu s-a uitat ori minte ori nu avea inca televizor.
Reclamele de pe posturile straine ne innebuneau, si abia asteptam sa vina si la noi inghetata Magnum, sau pustile alea absolut superbe cu apa. Intre timp, ne consolam cu Tango cu vanilie si ciocolata si clasicele bidoane umplute cu apa de la robinet, care turnate in cap ne provocau pneumonii. Si uite un motiv bun sa nu mergem la
scoala.
Noi am ascultat si Metallica, si Ace of Base, si DJ Bobo, si Michael Jackson, si Backstreet Boys, si Take That, si inca nu auzisem de manele singurele melodii de joc fiind horele la chefuri, la care nimeni nu stia pasii, dar toti dansam!
Dar spre deosebire de copiii din ziua de azi, am auzit atat de Abba, si de Queen, cat si de noile nume gen 50 Cent si Britney Spears.
Am citit "Licurici", "Pif", Ciresarii, si am baut Cico si Zmeurata si ni s-a parut ceva extraordinar cand au aparut primele sucuri "de la TEC" fara sa ne fie teama ca "au prea multe E-uri", iar la scoala beam toata clasa dintr-o sticla de suc fara teama de virusi.
Noi am baut prima Coca-Cola la sticla si am descoperit internetul. Noi nu ne dadeam bip-uri, ne fluieram sa iesim afara, noi nu aveam dolby surround system, taceam toti ca sa auzim actiunea filmului, nu aveam Nintendo sau Playstation ci jocuri tetris de care ne plictiseam la o luna dupa ce le cumparam si le uitam pe dulap, pline de praf. Abia asteptam la chefuri sa jucam "Fantanita", sau "Flori, fete sau baieti", sau "Adevar sau Provocare", sau orice ne dadea un pretext sa "pupam pe gura" pe cine "iubeam".
Noi suntem cei care inca au mai "cerut prietenia", care inca roseam la cuvantul "sex", care dadeam cu banul care sa intre in farmacie sa cumpere prezervative, pe care apoi sa le umplem cu apa si sa le aruncam in capul colegilor, care am completat mii de oracole, sperand ca persoana iubita va citi acolo unde scrie "De cine iti place?" ca ne place de el/ea.
Este uimitor ca inca mai suntem in viata, pentru ca noi am mers cu bicicleta fara casca, genunchiere si cotiere, nu am avut scaune speciale in masini, nu am aruncat la gunoi bomboanele care ne cadeau din greseala pe jos, nu am avut pastile cu capac special sa nu fie desfacute de copii, nu ne-am spalat pe maini dupa ce ne-am jucat cu toti cainii si toate pisicile din cartier, nu am tinut cont de cate lipide si glucide mancam, parintii nostri nu au "child proof the house", ne-au trimis sa cumparam bere si vin de la alimentara, si cate un pachet de tigari de la tutungerie.
Noi am auzit cum s-a tras la Revolutie, noi am fost martorii a trei schimbari de bancnote si monede, noi am ras la bancuri cu Bula, noi am fost primii care au auzit-o pe Andreea Esca la Pro TV,noi suntem cei care mai tinem minte emisiunea "Feriti-va de magarus".
Suntem o generatie de invingatori, de visatori, de "first-timers" ...
Daca citesti si ai cazut macar un pic pe ganduri, esti de-al nostru !